Mafia italiana, legaturi la virf in Romania
Publicat de Sorin Ozon in data de 30-Jan-02 00:00

Bernardo Provenzano, capul celei mai vechi organizatii mafiote italiene - Cosa Nostra

Unul dintre asociatii celor mai de temut mafioti italieni are relatii in mediul politic si de afaceri de la Bucuresti

S-a tot vorbit despre faptul ca la noi in tara activeaza grupari mafiote internationale, dar pina acum nici una nu a fost dovedita de catre autoritati. “Evenimentul zilei” dezvaluie, pentru prima oara, legaturi la nivel inalt intre o organizatie criminala italiana si Romania, legaturi demne de scenariul unui film despre mafioti. Avem, pe de-o parte, organizatia mafiota Cosa Nostra, iar pe de alta parte politicieni si functionari publici romani, cu pozitii inalte. Intre ele sta un personaj misterios, romano-italianul Paul Brener. Acesta este asociat cu persoane cu o pozitie solida in Cosa Nostra, iar la noi in tara are relatii la cel mai inalt nivel.

Cine este Paul Brener?

Paul Brener s-a nascut pe 24 februarie 1926, la Focsani, si are dubla cetatenie, romana si italiana, fiind plecat de prin anii ‘60 in Italia. El s-a specializat in Drept comercial reusind sa intermedieze diverse afaceri sau sa reprezinte grupuri de afaceristi italieni, aproape in exclusivitate cu statul roman. La vremea aceea nu oricine putea sa plece din tara, sa se stabileasca in strainatate si sa se intoarca apoi ca orice cetatean strain care sa deruleze afaceri in Romania. De aceea se presupune ca Brener a lucrat pe vremuri pentru DIE (Directia de Informatii Externe, din cadrul fostei Securitati), desfasurind mai multe operatiuni speciale, si este foarte probabil ca el sa fi fost preluat si de urmasul DIE - Serviciul de Informatii Externe, SIE. Inainte de 1989, Paul Brener si-a deschis in Romania (cu acordul Securitatii care i-a impus sa-l angajeze director pe un apropiat al familiei Ceausescu, cu un salariu de 1.200 USD pe luna) o reprezentanta a firmei italiene “Tezulo”, in centrul Bucurestiului, undeva linga Biserica Armeneasca. Contactele de afaceri din Romania se limitau la firmele de comert exterior, in special cu Fructexport, Tehnolemn, dar si cu Autocamioane Brasov. De altfel, prin natura acestor activitati, el devenise foarte apropiat si de col. Dragos Diaconescu, seful oficiului ARGUS. Prin aceste legaturi a reusit sa cunoasca multi oameni importanti de atunci, dar si de acum.

Mafioti italieni in firme romanesti

Dupa revolutie, Brener a incercat sa puna pe picioare mai multe afaceri in Romania. Dupa cum el insusi ne-a declarat, afacerile cu statul nu mai mergeau “pentru ca disparuse autoritatea care lua decizii”. De aceea s-a indreptat cu incredere catre sectorul privat. A incercat din rasputeri sa intre ca actionar la o banca, impreuna cu un grup de italieni. Tentativele cu Banca Astra (fosta denumire a actualei Banci Romane de Scont, implicata in cel mai recent scandal financiar) si cu Credit Bank au esuat. Dar cele mai interesante sint o serie de societati comerciale pe care le-a deschis in Romania. Ne oprim doar asupra a trei dintre ele: “I.N.C.A. 2000 Prodcom” SRL, “Euro Agri” SRL si “Habitat” SRL. In prima, Brener este asociat cu Giuseppe Mattina, firma fiind administrata de fostul consul al Romaniei la Roma inainte de ‘89, Floriean Chiriac; in “Euro Agri” SRL mai apar asociati Giacinto Scianna, Antonino Fontana si un anume Rosario Raneri; in “Habitat” SRL mai figureaza ca actionari si italienii Nunzio Psalia, Leonardo Vicenzo Pironti Pietradura, Vicenzo Antonucci si Roco Alabiso.
O parte din asociatii de mai sus ai lui Brener sint cunoscuti in Italia ca membri ai Cosa Nostra. Indirect sau cel putin in acte, Brener devine astfel asociat al organizatiei criminale siciliene.

“Fulga mi-a cerut sa-i organizez o intilnire lui Iliescu”

Pe omul care a creat in Romania firme cu persoane implicate in mafia italiana l-am contactat telefonic la Roma, sunind la un numar care aparea pe unul dintre faxurile prin care se interesa daca dl Moucha a cistigat in alegerile din 1996 pentru a-l felicita. Pe linga precizarile cu privire la fiecare personaj roman in parte despre care l-am intrebat, Brener ne-a mai povestit si despre alte legaturi. Iata ce ne-a declarat: “Eu l-am cunoscut si pe Filip, directorul de la Tractorul, din copilarie, sintem consateni. L-am cunoscut in 1995 si pe domnul Fulga, pe cind eram reprezentant al firmei americane AT&T.

“Pe Iliescu nu il mai vazusem de multi ani”

El m-a contactat si mi-a cerut ajutorul pentru a aranja o intilnire intre Iliescu si niste oameni de afaceri americani, in timpul unei vizite oficiale in SUA. Am fost acolo, am tradus pentru delegatie si m-am reintilnit cu ocazia asta cu Iliescu, pe care nu-l mai vazusem de foarte multi ani. De Astra am fost apropiat pina la un moment dat. Cind eu nu am fost cooptat ca membru fondator, m-am desprins de banca. Nu am fost acceptat pentru ca n-a vrut Seghete, care juca cartile pe fata si pe dos acolo. N-am vrut sa intru in jocul lor. Eram dispus sa investesc in banca, dar a lipsit obiectul muncii. Eu cunosc multa lume. L-am cunoscut foarte bine si pe Georgica Paunescu, pe cind lucra la Comertul Exterior si cind era atasat la Milano”. Referitor la mafiotii italieni cu care este asociat, Paul Brener nu prea isi aminteste multe. “Eu, in ultimul timp, n-am prea lucrat cu italieni. In Raneri Rosario nu am prea multa incredere pentru ca nu lucreaza onest cu toata lumea. Nici cu mine nu a fost onest. Nu mai am firma cu el, “Euro Agri” am desfiintat-o acum patru-cinci ani. El mi-a facut cunostinta cu italienii cu care am deschis firme in Romania. Scianna Giacinto sta in Calabria de foarta multa vreme. De Antonino Fontana si Giuseppe Mattina nu am auzit, nu-i cunosc personal. Ii cunosteam pe Raneri si pe Scianna, tatal si fiul. Scianna a fost arestat in calitate de constructor pentru ca a avut niste probleme. Nu cred ca era mafiot. El era constructor. Si nu a fost arestat pentru activitati din Romania. De altfel, “Euro Agri” nu a avut vreun fel de activitate. Nunzio Psaila a fost autorizat pentru un proiect de reconstructie al Snagovului, dar n-a reusit sa procure banii la timp. Pietradura este un reprezentant comercial care se ocupa cu vopsele. Antonuccio este arhitect si este cumnatul lui Pietradura. Iar Alabiso Roco este sofer de TIR care facea curse pe ruta Palermo - Romania cu detergenti si altele. S-a pricopsit si cu o nevasta din Romania. Eu am intrat in legatura cu multi din acesti oameni si pentru ca, pe vremea lui Ceausescu, Romania facea afaceri foarte bune in Palermo prin firmele de comert exterior, mai ales prin Fructexport, Autocamionul si Tehnolemn. Pe atunci, am mai avut cite un contract cu aceste firme in contul italienilor. De exemplu, aduceam materia prima din Romania, faceam bulion in Italia si-l exportam in Irak. Duceam cam 8 mii de tone de bulion pe an in Irak. In Italia, sint doctor comercialist, un fel de avocat care se ocupa de probleme comerciale. Eu nu stiu daca persoanele de care spuneti erau mafioti caci nimeni nu vine sa spuna ca este mafiot. Noi, care sintem orfanii mafiei italiene, trebuie sa ne asociem cu mafia romaneasca, dar eu sint prea batrin pentru asa ceva. Eu mi-am incheiat activitatea profesionala in Italia, am iesit la pensie, iar firmele din Romania sint in lichidare si nu prea au avut de lucru”.

Asociatii lui Brener din Cosa Nostra

Iata cine sint asociatii italieni ai lui Paul Brener in firmele deschise in Romania:
Giuseppe Mattina (actionar cu 95% la “I.N.C.A. 2000 Prodcom” SRL). El a fost arestat in 1997, fiind descoperit ca locotenent al lui Pietro Aglieri, unul din secunzii actualului sef al Cosa Nostra, Bernardo Provenzano, vinat de politia italiana de peste 35 de ani. Iata ce scria, in iunie 1997, publicatia italiana “Giornale di Sicilia”: “Pe 6 iunie 1997, la Palermo, in cadrul unei operatiuni la care au participat peste 200 de politisti, a fost arestat Pietro Aglieri. Impreuna cu el au mai fost arestati si Giuseppe Mattina, omul de incredere al lui Aglieri, si Natale Gambino. Ei au fost acuzati de participare la atentatul din via D’Amelia in care au murit judecatorul Paolo Borsellino si cinci agenti. (...) Giuseppe Mattina a fost trimis, impreuna cu Pietro Aglieri si Giovani Brusca sa-l ucida pe Gaetano Cacioppo, al carui asasinat a fost revendicat de Cosa Nostra in 1976”. Giuseppe La Mattina a fost condamnat, in 1999, la 10 ani de inchisoare pentru asociere de tip mafiot.
Un alt apropiat al sefului Cosa Nostra era Antonino Fontana (actionar la “Euro Agri” SRL cu 35%) din Villabate, un fost lider al Partidului Comunist din Sicilia. Politia italiana l-a descris drept paravanul unui acolit al lui Provenzano. In plus, acesta servea drept mesager al lui Provenzano pentru ca nasul mafiot are obiceiul sa transmita ordine numai prin biletele cifrate. Si Fontana este asociat in afaceri cu Brener. In presa italiana am descoperit ca s-a scris si despre acest personaj: “Au fost sechestrate bunurile lui Simone Castello, 50 de ani, apropiatul lui Bernardo Provenzano. O parte din bunurile sechestrate, in valoare de 15 miliarde de lire, erau pe numele lui Antonino Fontana, considerat de investigatori paravanul lui Simone Castello”. (...) “In noiembrie 2000, fiului fostului viceprimar al Partidului Comunist Italian din Villabate i-a fost incendiata masina”.
Alt locotenent al lui Provenzano si asociat cu Brener este Scianna Giacinto (actionar si el la “Euro Agri” SRL cu 35%), un important cap mafiot din Bagheria, care a fost arestat pentru asociere mafiota in domeniul lucrarilor de constructii. Dupa arestarea sa, ziarele din peninsula au scris zeci de articole. “Giornele di Sicilia”: “Constructorul Giacinto Scianna, 53 de ani, considerat de magistrati omul lui Bernardo Provenzano si personaj marcant a familiei mafiote din Bagheria (...), a fost arestat pentru asociere de tip mafiot in controlul licitatiilor in constructii, tulburare de licitatii si spalare de bani.(...) In perioada 1988-1996, a constituit un fel de comitet afaceristo-mafiot pentru a detine controlul lucrarilor publice, si acestea sa fie incredintate unor firme apartinind Cosa Nostra”.

Schema de organizare si functionare a mafiei siciliene

Organizatia criminala care controleaza Sicilia, cunoscuta sub numele de Cosa Nostra, numara aproximativ cinci mii de “soldati”. Impartirea se face teritorial, in sensul ca o familie conduce o regiune sau o localitate. “Il Capo” din fiecare teritoriu face parte si din conducerea mare a Cosa Nostra, numita “consiliu”. Consiliul acesta este condus de un sef numit “Capo crimi”, secundat de un adjunct - “Capo bastone” si sfatuit de un “consigliere”. “Capo crimi” are puterea de decizie, el conducind, practic, toata organizatia. Cei trei au in subordinea lor mai multi locotenenti, numiti “capo regime”. Fiecare locotenent are in subordine mai multi soldati, italieni de origine, care sint “membrii facuti” ai mafiei. In jurul soldatilor se invirt asa-numitii “asociati” sau “giovanni d’onore”, care nu sint neaparat italieni. In structura mafiota, “asociatii” sint cei care fac legatura intre Cosa Nostra si alte organizatii criminale sau sint, pur si simplu, oamenii de paie folositi de organizatie.
Investigatiile noastre au scos la iveala un cerc mult mai mare de oameni care au avut legaturi cu Paul Brener. O parte dintre acestia se intilneau cu Paul Brener destul de des. Cind acesta se afla in Italia le transmitea felicitari si salutari prin fax, ocazie cu care le si adresa invitatii in Italia.

Relatiile lui Brener in Romania

Paul Brener si-a inceput afacerile in Romania pe vremea fostei securitati si a continuat in forta dupa 1990, cind a infiintat sereleuri in care s-a asociat cu mafioti italieni. Investigatiile politiei italiene si romane, precum si cercetarile noastre, au scos la iveala faptul ca, in periplurile sale dimbovitene, Brener a cunoscut mai multe persoane, fosti si actuali demnitari, functionari si oameni de afaceri. Vi-i prezentam in continuare pe cei mai importanti, chiar daca unii dintre ei neaga vreo legatura cu Brener:
Gheorghe Lupu, un apropiat al familiei Ceausescu, director general, in anii ‘80 la Fructexport si secretar de stat in actualul Minister al Agriculturii, condus de Ilie Sarbu, pina a fost destituit pentru implicarea sa in afaceri cu producatorii de alcool. Paul Brener pretinde ca, inainte de ‘89, cele mai multe afaceri le-a facut cu Fructexport. Nita Constantin, fost director de exporturi la Roman Brasov inainte de ‘90, fost director al Protocolului de Stat Predeal si BTT, in prezent deputat PSD si priceput om de afaceri, detine patru firme si este actionar in doua SA-uri. Romulus Ion Moucha a fost director general al SC Roman SA Brasov, membru fondator la Banca Astra, deputat PDSR in perioada 1996-2000. Dupa alegerile din 1996, Paul Brener a tinut sa-l felicite pentru reusita. In prezent, el este secretar de stat in Ministerul Industriei si Resurselor. Anton Ciobanu, fost director adjunct la Roman, vicepresedinte la Banca Astra, s-a pensionat dupa caderea BTR, unde a lucrat pentru un timp. Tiberiu Filip, directorul de la Tractorul, alt fondator la Astra, pe care il stie “de cind purta pantaloni scurti”. Dupa revolutie, Brener si-a largit cercul de prieteni: Alexandru Popa, care pe linga faptul ca a fost actionar la Astra a activat ca director al SC Electroprecizia SA - perioada in care a fost implicat in scandaluri legate de exporturi clientelare care se faceau numai prin intermediarii Braco si RIB International cu comisioane pe masura -, fost prefect PDSR in perioada septembrie 1994-decembrie 1996, actionar la Aurora SA si la Dacia Felix Intertour, vicepresedinte cu probleme economice la PDSR Brasov. Gheorghe Fulga, actualul sef al SIE, fost consilier al presedintelui Iliescu si membru fondator la Banca Astra. Eduard Huidan este acum redactor-sef la “Gazeta de Transilvania”, om de afaceri, membru fondator la Banca Astra. In Vrancea, relatiile lui Brener erau destul de strinse cu doi functionari publici: Horia Vintila Furtuna (presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Vrancea - de la care Brener a dorit sa cumpere pachetul de actiuni de 15% pe care Furtuna il detinea la Credit Bank), Codrut Constantinescu (vicepresedinte al aceleiasi institutii, ambii invitati de Paul Brener in Italia, in 1997).
Este foarte vizibil ca Paul Brener s-a apropiat foarte mult de grupul care avea sa fondeze Banca Astra, unde a incercat, fara succes, sa fie membru fondator.

Prietenii se leapada de Brener

Am vorbit, pe rind, cu o parte din cei despre care am aflat ca au avut legaturi cu Paul Brener, intrebindu-i despre vizitele in Italia si despre relatiile lor cu romano-italianul.
Romulus Ion Moucha: “N-am mai auzit de mult de dl Brener. Am fost in ‘97 in Italia, dar singur. Nu imi aduc aminte cine m-a invitat, ca firma, dar am fost intr-o vizita de o zi la o uzina care fabrica placute de frina fara azbest. Dupa care toata povestea a murit. Dl Brener era unul dintre clientii uzinei Roman si nimic altceva. Nu stiu ce va face sa credeti ca avea o relatie mai apropiata cu mine. Eu l-am cunoscut dupa ‘90 si nu stiu cum a aparut pe firmament. Cred ca sint niste confuzii. Dl Brener a facut niste business-uri prin Brasov, dar nu cu mine. Nu am avut o relatie de prietenie cu el, nici de vizite, nu mi-am petrecut concedii in contul lui sau al altcuiva, n-am avut parte nici de cadouri de la dl Brener”. Numai ca declaratia lui Romulus Ion Moucha se bate cap in cap cu cea a lui Brener, care sustine urmatoarele: “Pe dl Moucha il cunosc de cind era director la Autocamioane si am importat de la el camioane in Italia. Oamenii se respecta, se cunosc si devin prieteni. Asa a fost si cu dl Moucha, pe care l-am invitat de citeva ori in Italia”.
Constantin Nita: “Nu l-am vazut pe dl Brener de prin 1995-1996, cind a fost pe la mine. Stiu ca a avut loc o discutie pentru a pleca in Italia, dar eu n-am fost. Trebuia sa mergem la nu stiu ce fabrica, dar eu sigur nu am fost. Nu am avut nici un fel de afaceri cu dl Brener, am avut doar niste discutii cu el. L-am cunoscut in Brasov, prin directorul “Gazetei de Transilvania”, Huidan. Era in relatii bune cu brasovenii in general, cu Moucha si cu Popa. Ei trebuie sa stie mai bine ca mine. Eu l-am vazut o data sau de doua ori la Brasov si o data la Bucuresti. El era in relatii cu multi oameni de afaceri din Brasov. Relatii mai strinse stiu ca avea cu Huidan de la “Gazeta de Transilvania”, care a fost si actionar la Astra. Brener avea legaturi bune cu gruparea care a investit la Banca Astra, cu fondatorii. Ii cunostea aproape pe toti, si pe Seghete si pe Ciobanu”. Brener: “Cu deputatul Nita nu am prea avut relatii”.
Anton Ciobanu este persoana care, pe data de 8 ianuarie 1997, ora 13.00, ar fi trebuit sa se prezinte la sediul unei firme a lui Brener din Bucuresti pentru a ridica pasapoartele cu vize pe sase luni si intrari multiple pentru Italia de care a beneficiat delegatia din care faceau parte, alaturi de Moucha, Nita si alte trei persoane din personalul tehnic. Din pacate, dl Ciobanu s-a pensionat dupa ce a cazut BTR, banca la care a lucrat, si n-am reusit sa-l gasim. Brener: “Ciobanu a fost director adjunct la Roman si asa l-am cunoscut”.
Eduard Huidan: “L-am cunoscut pe Brener prin jurnalista Rodica Serbanescu, prin ‘91-‘92. Am facut atunci o traducere din germana pentru dinsul, care nu s-a publicat niciodata. Cam asa proceda el tot timpul. Incepea ceva, dupa care totul se termina brusc. Am fost in Italia o data, la invitatia lui, impreuna cu fostul prefect al judetului, Alexandru Popa, si domnul Taropa, sa vedem o fabrica de fibre optice. Dar si povestea aia a picat. Stiu ca era in legatura si cu domnul Nita, care a lucrat la exporturi la Roman, inainte de ‘90. Ultima data cind l-am vazut pe Brener a fost anul trecut, in biroul lui Alexandru Popa, unde ne intilneam de obicei”. Brener: “Domnul Huidan este un vechi prieten si a fost de mai multe ori la mine, in Italia. Cred ca el a fost cel mai des la mine. Despre traducere, pot sa spun ca am platit-o de doua ori, dar asa sint oamenii...!”.
Horia Vintila Furtuna ne-a spus ca il cunoaste foarte putin pe Brener, l-a vazut doar de citeva ori, dar nu s-a pus niciodata problema plecarii lui in Italia. “Brener reprezenta un grup de italieni care voiau sa investeasca aici. Mi-a cerut date despre Credit Bank, eu fiind actionar acolo, dar nu s-a finalizat nimic”. La rindul lui, Codrut Constantinescu se leapada de Brener: “L-am vazut de doua ori in viata, cind mi-a cerut sa-l ajut cu o casa din Focsani pe care voia sa o recupereze. Nu s-a pus problema plecarii in Italia. Mi s-a parut extrem de calm si cizelat”.

Fondatorii Bancii Astra

Surprinzator, afacerile cu mafioti italieni in Romania duc la aceeasi Banca Romana de Scont. Banca Astra a fost infiintata la Brasov, in 1996, de o serie de VIP-uri. Ulterior, dupa ce “Gelsor”-ul lui S.O. Vintu a preluat pachetul majoritar de actiuni, “Astra” a devenit Banca Romana de Scont, celebra de-acum pentru cel mai recent scandal financiar din Romania. O parte din fondatorii Bancii Astra au avut legaturi cu Paul Brener, dupa cum puteti vedea in schema de mai sus. Printre cei 38 de fondatori ai Bancii Astra - 10 societati comerciale si 28 persoane fizice - figureaza firmele brasovene: SIF Transilvania, Prescon, Fartec, Romradiatoare, Bere Aurora, Prems, Poiana Brasov SA, iar ca persoane fizice:
Gheorghe Fulga - consilier prezidential la Cotroceni, in prezent seful SIE;
Romulus Moucha - atunci director general la Roman SA, azi secretar de stat in MIR;
Alexandru Popa - atunci prefect de Brasov;
Mihai Fercala - presedintele SIF Transilvania;
Gen. Alexandru Ionas - atunci colonel si sef al IPJ;
Col. Mircea Bucur - seful actual al IPJ Brasov;
Puiu Vladimir - atunci secretarul municipiului Brasov;
Florian Firu - atunci subprefect, azi director general al SIF Transilvania;
Vlad Margineanu - atunci seful SRI Brasov, acum director in SIF Transilvania;
Ioan Neculaie - patronul Prescon;
Otilia Neagoe - actual prefect de Brasov;
Panait Niculescu - patronul de la Romradiatoare;
Gheorghe Seghete - omologul sau de la Fartec;
Ioan Seche - actual senator PSD;
Filip Tiberiu si Cristian Tatar - mai-marii de atunci de la Tractorul.
In 1998, la Banca Astra si-a facut aparitia firma “Gelsor”, a lui Sorin Ovidiu Vintu care a devenit actionar majoritar al bancii cu peste 50 la suta dupa cumpararea actiunilor fostului vicepresedinte al bancii, Anton Ciobanu (unul dintre cunoscutii lui Paul Brener). Actionarii fondatori ai bancii sustin ca “Gelsor” a ajuns la Banca Astra prin intermediul lui Gheorghe Fulga, care a recunoscut intr-o declaratie in presa ca a fost angajat in functia de consilier al bancii dupa venirea “Gelsor”-ului. In ianuarie ‘99, Banca Astra, la care “Gelsor” era deja actionar majoritar, a obtinut aprobarea de la Banca Nationala. Ulterior, denumirea bancii a fost schimbata in Banca Romana de Scont.

Sorin Ozon, Stefan Candea